Manastirea Stelea se inscrie ca o prezenta semnificativa in valorosul tezaur cultural-istoric si artistic al Targovistei. Ansamblul arhitectural al Manastirii Stelea reprezinta o zona cu profunde implicatii in evolutia urbanistica a orasului medieval, cu constructii ridicate pe parcursul mai multor veacuri, ultima fiind ctitoria lui Vasile Lupu din anul 1645.

Manastirea Stelea – de-a lungul vremii

Marginit de Calea Domneasca, situat la 150 de metri sud-est de Curtea Domneasca si la 200 de metri nord de Mitropolie, el isi justifica denumirea de „Ansamblu arhitectural” prin insesi componentele sale: o biserica din veacul al XIV-lea, alta din veacul al XV-lea, un turn-clopotnita, toate aflate in zona sudica a manastirii; urme ale unor constructii de la sfarsitul veacului al XV-lea; manastirea ridicata in a doua jumatate a veacului al XVI-lea de negustorul Stelea, mentionata in 1582 de un hrisov prin care Mihnea Turcitul intarea o danie facuta manastirii si, mai apoi, de documentele din 1614, 1617 si 1623; manastirea cu biserica din veacul al XVII-lea ridicata de Vasile Lupu, domnul Moldovei.

Asadar, catre mijlocul veacului al XVII-lea, domnul Moldovei ridica din nou, intre anii 1636-1637 si 1644-1645, biserica pastrata pana astazi, o noua casa egumeneasca, chilii si ziduri de incinta.

Manastirea Stelea – chiliile si zidurile de incinta

Langa turnul-clopotnita se afla corpul de chilii, a carui arhitectura a suferit modificari in sec. al XIX-lea si, mai tarziu, in sec. al XX-lea, cand stalpii de lemn ai prispei au fost inlocuiti cu altii din zidarie. In ansamblul ei, constructia repeta succesiv planul traditional, dezvoltat, al casei taranesti.

Zidurile de incinta, refacute recent, apartin celei de-a doua jumatati a veacului al XVII-lea, fiind alcatuite, ca si chiliile, din zidarie mixta, in casete de bolovani de rau si caramizi, ajungand la o grosime de 0.90 – 1 metru. La sud de poarta, zidul a fost refacut pe o lungime de 55 de metri, iar la nord-nord-vest, pe o lungime de 34 de metri.

Manastirea Stelea – Casa Domneasca „Nifon”

Pe latura nord-estica a incintei au fost descoperite ruinele Casei egumenesti (Casa Nifon), refacuta in veacul al XVI-lea si reconstituita recent. De plan dreptunghiular, casa a fost asezata pe beciuri inalte, boltite in semicilindru, cu arce dublouri. Nivelul superior cuprindea sapte incaperi, dintre care doua de dimensiuni mari. Intr-un desen realizat de Carol Iser la jumatatea veacului al XIX-lea, este redata imaginea casei, care mai pastra inca acoperisul in 1852.

Din dorinta de a reda Sfintei Manastiri Stelea statutul de oaza spirituala si vatra de cultura pe care le-a avut candva, Inalt Prea Sfintitul Nifon Arhiepiscopul Targovistei, a propus o noua destinatie Casei egumenesti, aceea de Muzeu de arta si arhitectura religioasa.

Manastirea Stelea – Casa Domneasca „Nifon” ajunge muzeu

In anul 2004, cand romanii comemorau cu evlavie si cuviinta trecerea la cele vesnice si nepieritoare a marilor domnitori Stefan cel Mare si Sfant – 500 de ani, Matei Basarab – 350 de ani si Constantin Brancoveanu – 290 de ani, din initiativa si cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Parinte Arhiepiscop Prof. Univ. Dr. Nifon Mihaita, Arhiepiscopia Targovistei si-a propus, la 8 septembrie – Praznicul Nasterii Maicii Domnului – ziua municipiului Targoviste, inaugurarea unei Expozitii-Muzeu de icoana si carte veche romaneasca la „Casa Nifon” din cadrul Ansamblului arhitectural al Manastirii Stelea.

Expozitia se dorea a fi un inceput al unei suite de manifestari expozitionale, de cercetare stiintifica si de arta a patrimoniului cultural religios din cadrul Muzeului Arhiepiscopal Targoviste. Tinand cont de faptul ca in majoritatea muzeelor de istorie din tara se pune foarte putin accent pe istoria Bisericii Ortodoxe Romane, iar in muzeele de arta cu atat mai putin, expozitia-muzeu incearca sa evidentieze legatura intrinseca intre istoria tarii si cea a bisericii.

Vizitarea celor trei sali de expozitie din Muzeul Arhiepiscopal de la Manastirea Stelea, ofera spre meditatie tuturor celor care vor studia cu atentie, trei teme extrem de generoase:

1. Implicarea sociala a Bisericii, care decurge din legaturile bisericii cu comunitatea locala si prin ea cu intreaga societate romaneasca. In acest sens sunt prezentate in cadrul expozitiei bisericile de mir de la sat si oras, centrele monahale, dar si imagini concludente din practica liturgica ce reliefeaza implicarea sacrului in viata de zi cu zi a credinciosilor.

2. Legaturile Bisericii cu Statul, demonstrate de implicarea marilor duhovnici si oameni ai Bisericii in bunul mers al treburilor publice, precum si de rolul lor in pastrarea nealterata a legii stramosesti. Este evidentiata implicarea clerului in probleme de justitie, diplomatie si chiar de ecumenism, dar si pozitia si importanta schiturilor si manastirilor ca oaze de cultura si spiritualitate romaneasca. In acest sens, concludenta este afirmatia lui A.D. Xenopol: „In Evul Mediu singurul asezamant cultural era Biserica„.

3. Pozitia extrem de favorabila a Bisericii fata de circulatia ideilor si modelelor pentru pastrarea unitatii spirituale a Ortodoxiei. Concret, se face referire la cultura, cartea, scolile de arhitectura si de arta, dar si la salvarea unitatii Ortodoxiei (mai ales la sud de Dunare), prin implicarea directa si nu numai, a marilor nostri voievozi care au facut danii importante cunoscutelor centre spirituale din afara granitelor tarii.

In muzeu se gasesc expuse obiecte de mare valoare duhovniceasca, istorica si artistica, realizate in secolele XVII – XX , care au servit cultului in manastirile si bisericile parohiale din Arhiepiscopia Targoviste. Printre odoare se pastreaza cruci de binecuvantat din lemn, Biblii si Evanghelii cu ferecatura, sfinte potire, sfesnice, cadelnite, candele, pistornice, anafornite, discuri de argint, vesminte preotesti, precum si nenumarate icoane de patrimoniu.

Legatura intrinseca dintre istoria tarii si cea a bisericii este profund reliefata si in arta imprimarii sigiliului. Muzeul gazduieste mai multe sigilii care au reprezentata pe una din fete puterea lumeasca, iar pe cealalta o imagine de natura religioasa.

Muzeul gazduieste vechi carti de cult si mai multe hrisoave emise de domnitori ai Tarii Romanesti in diverse perioade, consemnand si aducand in contemporaneitate fapte istorice: hrisovul lui Radu Voievod, datat 10 iulie 1614, prin care intareste Manastirii Dealu stapanirea peste Satu Nou pe care l-a cumparat si l-a scutit de obligatii fiscale, hrisovul dat de Matei Basarab ctitoriei sale de la Manastirea Doicesti, la 9 aprilie 1646, prin care-i daruieste mai multe proprietati, hrisovul lui Constantin Mavrocordat din 3 iunie 1746 referitor la functionarea unui targ pe mosia Patroaia din vama caruia se va intretine scoala din sat, hrisovul dat de Constantin Alexandru Ipsilanti din iunie 1805 prin care mitropolia, episcopiile, manastirile si metoacele lor erau scutite de plata obligatiilor fiscale.

Pe terasa Muzeului Arhiepiscopal de la Manastirea Stelea se pastreaza un fragment de cruce de mormant din secolul al XVIII-lea reprezentand pe Sfintii Constantin si Elena, o cruce de drum din secolul al XVIII-lea, o cruce de mormant din secolul al XIX-lea si un sfesnic de piatra din anul 1708. La Manastirea Stelea se pastreaza numeroase pietre de mormant, unele foarte vechi, datand din 1609, 1647, 1689 si 1820.